Nichita Stănescu[Nichita_Stanescu]

City of Residence: Ploiești
Has default language


Biography Nichita Stănescu

Personal Webpage Nichita Stănescu


 Use this address to access this author page : 

These are the most recent texts:

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:

Page: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

De bărbați : din "Antimetafizica", Editura Cartea Românească, București 1985
Prose 2005-05-17 (12600 hits)

De dragoste :
Poetry 2002-06-25 (9808 hits)

De dragoste lividă :
Poetry 2010-09-03 (10100 hits)

De dragoste, de nu... :
Poetry 2009-05-24 (7993 hits)

De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(I) :
Poetry 2009-08-04 (8290 hits)

De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(II) :
Poetry 2009-08-04 (8625 hits)

De o vină pe care noi nu o știm :
Poetry 2003-03-16 (9052 hits)

De Rerum :
Poetry 2005-07-05 (7948 hits)

Deci voi sta :
Poetry 2009-08-18 (9006 hits)

Declarația dreptului dragostelor omului :
Poetry 2003-03-09 (9291 hits)

Defăimarea răului :
Poetry 2009-05-05 (7954 hits)

Delphi :
Poetry 2006-05-21 (8028 hits)

Deodată am auzit ploaia venind... :
Poetry 2009-08-05 (18991 hits)

Descântec :
Poetry 2009-05-24 (8607 hits)

Descrierea realului :
Poetry 2009-08-04 (7973 hits)

Descripție :
Poetry 2009-04-18 (8324 hits)

Desen pe o aripă :
Poetry 2003-03-30 (9826 hits)

Deșert :
Poetry 2009-06-30 (9222 hits)

Deși :
Poetry 2003-03-31 (13797 hits)

Desigur :
Poetry 2020-11-25 (2811 hits)

Despre cuvinte si limbaj :
Prose 2003-11-04 (18386 hits)

Despre lupul singuratic :
Poetry 2009-08-03 (10314 hits)

Despre originea morții :
Poetry 2009-08-04 (9743 hits)

despre poeti :
Personals 2003-09-05 (9391 hits)

Despre starea de zbatere : Măreția frigului (1972)
Poetry 2005-08-30 (8111 hits)

Despre unele si despre altele sau mai precis despre una, despre alta :
Personals 2003-04-10 (9222 hits)

Destăinuire către Apolo :
Poetry 2009-04-18 (10674 hits)

Destin :
Poetry 2002-10-19 (12456 hits)

Dezamăgire :
Poetry 2009-08-04 (10205 hits)

Dezîmblânzirea :
Poetry 2003-03-02 (10209 hits)

Dialog cu oda în metru antic :
Poetry 2003-03-20 (15977 hits)

Dialogul :
Poetry 2009-08-04 (8101 hits)

Dimineață marină :
Poetry 2002-10-20 (8199 hits)

Din această carcasă :
Poetry 2009-04-10 (8166 hits)

Din când în când :
Poetry 2009-08-03 (7871 hits)

Din lung prelung de Câmpulung : (În "Fiziologia Poeziei")
Prose 2008-12-07 (18805 hits)

Din nou, noi :
Poetry 2002-06-25 (8607 hits)

Din timpul unei zile :
Poetry 2009-07-08 (6458 hits)

Dinți :
Poetry 2009-06-27 (8879 hits)

Dis-de-dimineață :
Poetry 2003-03-26 (10084 hits)

Doi cai :
Poetry 2009-07-24 (8893 hits)

Doi câte doi :
Poetry 2014-07-16 (6274 hits)

Doină :
Poetry 2003-03-11 (7919 hits)

Doină :
Poetry 2005-11-25 (8104 hits)

Doină :
Poetry 2011-11-08 (10650 hits)

Dora :
Poetry 2002-08-27 (16960 hits)

Douăsprezece noaptea, cu dor :
Poetry 2003-02-22 (8022 hits)

Dreptul la timp :
Poetry 2002-06-25 (10501 hits)

Dreptul la timp II :
Poetry 2002-06-25 (7483 hits)

Dreptul la timp III :
Poetry 2004-07-29 (8160 hits)

Biography Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.